marți, 9 septembrie 2014

Rio de Janeiro



      Trebuie sa marturisesc ca Rio de Janeiro a fost o destinatie care mereu mi-am dorit-o sa o vizitez si a venit intr-un moment in care nu m-am asteptat. Vacanta in Brazilia a venit pe neasteptate. O invitatie cu cateva zile inainte de vacanta, o verificare pe siteul Ministerului daca este nevoie de viza si uite-ma in Brazilia. Asa din scurt a venit si vacanta. Planul initial nu includea Rio de Janeiro, dar se pare ca acum a fost momentul meu prielnic de a vizita acest minunat oras. Toate sansele s-au indreptat inspre mine si universul mi-a deschis calea sa imi implinesc inca un vis.
     Intr-adevar, acest oras este spectaculos si merita din plin toate laudele care i se aduc. Daca ar fi sa fac un top al oraselor mele prefereate ar intra cu usurinta printre primele locuri. Il recomand cu caldura tuturor celor care sunt incantati de calatorii, cat si celor iubitori de plaja si soare.
     Daca vorbesti limba portugheza sau daca ai un localnic cu tine esti un norocos. Brazilienii nu par a se da in vant dupa limbile straine. In locurile turistice poti gasi cu greu pe cineva care sa te ajute cu informatii, nu ca nu ar fi doritori sa te indrume, dar bariera limbii este un impediment. Norocul de data aceasta a fost din nou de partea mea. Aveam langa mine o persoana, care le vorbea limba si era de-a lor.
     Cum nu am avut mult timp la dispozitie in acest minunat oras, nu puteam sa nu includem in lista Statuia Iui Isus. A fost primul obiectiv in lista si am plecat catre Corcovado, muntele unde se gaseste statuia. Norocul nostru ca langa hotel am avut o statie de autobuz si unul dintre multele autobuze te ducea direct pana la baza muntelui. Asadar am experimentat si autobuzele locale, pe care le recomand celor care nu au pretentii foarte ridicate.
      Am ajuns acolo si aveam doua variante de a ajunge sus. Fie luam Cable Car-ul sau fie taxiul. Am luat in cele din urma taxiul, caci biletele pentru Cable Car erau vandute in urmatoarele doua ore. Drumul este cat se poate de stramt si plin cu serpentine, dar ofera din loc in loc privelisti de-a dreptul superbe.
       Odata ajuns in varf ramai placut impresionat de privelistea care se intindea la picioarele tale. Aveai Rio la picioarele tale. O senzatie superba te cuprindea cand te uitai in jur. 

Rio de pe muntele Corcovado


Sugar Loaf vazut de pe Corcovado
      Te uiti in departare si esti cuprins de emotii la privelistile care se gasesc in jurul tau. Si inca nu te-ai uitat in sus sa vezi ca langa tine o imensa statuie a lui Isus isi face aparitia. 



        Un loc, unde simti cat esti de mic ca si om in fata Divinitatii si in fata lumii, dar in acelasi timp prinzi aripi sa ai lumea la picioare.

Lume multa dornica sa vada de aproape statuia



           Ne-am indreptat catre un alt punct turistic, de unde privelistea parca era mai incantatoare si locurile verzi iti dadeau prilejul sa uiti ca esti intr-un oras aglomerat. M-am simtit la Sugar Loaf atat de bine sa ma plimb in natura, sa scap de arisita soarelui, sa descopar peisaje fermecatoare, incat nu as mai fi vrut sa plec de acolo.

Sugar Loaf Mountain cu privire inspre statuia lui Isus


Un cadru de mai aproape al statuii lui Isus










            Telecabina ne-a dus de pe un munte pe altul si privelistea era incantatoare. Faptul ca ai sansa sa te plimbi pe munte, sa te racoresti la umbra copacilor m-a de terminat sa ma simt in largul meu in acest loc. Ai sansa sa vezi de sus o multime de plaje, inclusiv Copacabana.

Plaja Copacabana




        
               Sa introducem un pic de zoom si sa ne indreptam ochii catre faimoasa plaja Copacabana. Iata-ma in plina iarna in Brazilia. Si este superb, iarna in Brazilia. Ceea ce nu stiu brazilienii este ca iarna lor este de fapt vara noastra. 


 Plaja Copacabana



La plimbare pe plaja Copacabana



In aeroportul GIG

                La revedere Rio de Janeiro. Sper sa ne mai revedem! 

luni, 1 septembrie 2014

Experienta braziliana

            Vacantaaaaa, Brazilia, cateva zile intr-o familie braziliana, yeee... Daca iti doresti ceva cu adevarat se implineste, si bine ar fi sa avem mereu speranta ca viata ne aduce ceea ce ne dorim, dar nu neaparat la momentul asteptat. Am ajuns intr-un orasel de langa Sao Paolo. Viata acolo, unde turismul nu este cuvantul de ordine consider ca ilustreaza cel mai bine ceea ce traieste cu adevarat omul de rand din aceasta tara. 
             Oraselul Salto mi-a aratat simplul trai al brazilianului de rand si sunt recunoscatoare de aceasta sansa, care s-a ivit si pe care nu am lasat-o sa imi scape. Am descoperit un orasel, in care nu exista blocuri si lumea locuieste la casa. La o prima privire am avut senzatia ca este un oras mic, dar dupa cateva zile am realizat ca nu era chiar asa cum am crezut. Iar pe langa casele simple, care se vedeau pe strada exista si o lume "ascunsa" in asa numitele Condominium (resort).
        

Orasul Salto 



Strada din oras



Pe strada
          Am fost cuprinsa de tristete sa observ ca poluarea nu este luata in serios, cel putin nu in Salto.  Raul din localitate era alb la culoare, ca urmare a spumei de detergent de la suprafata, efectul datorat unei fabrici care isi revarsa in rau o parte din resturi. Dadea senzatia ca e gheata sau zapada, doar ca temperaturile erau foarte ridicate pentru asa ceva.



Spuma si detergent in rau

        Sa trecem la partea frumoasa: Condominium-urile - adevarate resorturi, unde casele si masinile dovedesc un standard de viata foarte ridicat. Te transpui intr-o cu totul alta lume cand intri in aceste condominium-uri. Aici gasesti case superbe, lac, parc, terenuri de tenis, volei, inclusiv volei pe nisip etc.



           Familia la care am locuit pentru cateva zile a fost tare draguta si mi-a aratat imprejurimile locului. Am descoperit un parc minunat, unde roca prezenta in straturi arata vechimea acestor locuri.




       Sa nu va imaginati ca nu au zone de agrement in interiorul Braziliei! Maeda-Itu este locul unde m-am simtit ca un copil. M-am plimbat cu telecabina si am vizitat casa lui Tarzan din copac.






Gradina japoneza din parc
           Am fost incantata sa descopar avocardo - copacul, caci pana acum nu il vazusem sau nu stiam sa-l recunosc. Dar fructul trebuie sa marturisesc ca-l manac cu placere.

Flori de avocardo
           Bananele le mai vazusem direct in bananier, dar aici a fost inedit ca le aveau in gradina. Ce frumos sa mananci fructe proaspete.

Bananier
            Surpriza a fost cand am vazut o tufa, care s-a dovedit a fi boabele de cafea. A fost pentru prima data cand am vazut cum creste cafeaua. Haideti la o cafea!!!!

Boabe de cafea inainte de a fi coapte

Mango 
         Sansa de a locui pentru cateva zile cu o familie mi-a oferit ocazia sa incerc multe mancauri specifice si am fost tare incantata de acest lucru. Nu pot sa-mi dau seama daca specificul brazilian este prajeala, dar cu siguranta familia care m-a gazduit mananca multe prajeli.    

Coxinha

           La Maeda am mancat pentru prima data palmito, adica o parte din palm, si anume inima acestuia. Nu mi-am imaginat ca se poate manca asa ceva. Gustul lui nu pot spune ca m-a atras, dar am tinut sa incerc acest lucru. Seamana cu o radacina si parea murata, dar ea se poate pregati in mai multe feluri. Mi-a placut la gust cand am mancat-o in placinta.

Palmito - inima palmului
          Mi-a placut sa experimentez diversele feluri de mancaruri traditionale ale bucatariei braziliene. Mi-a placut sa traiesc pentru cateva zile in interiorul unei familii autentice braziliene, sa invat cuvinte in portugheza, sa observ din interior spre exterior Brazilia, sa descopar o lume ospitaliera.
          Multumesc Kacy pentru aceasta experienta!