luni, 6 mai 2013

Seul, Coreea de Sud

  Am trait o stare de uimire si de incantare continua pe parcursul vizitei la Seul. Nu stiu ce imi imaginasem despre Correa de Sud, dar orasul a depasit orice asteptare, in sens pozitiv. Credeam ca voi mai vedea reminiscente comuniste. Am crezut ca e nevoie de ani multi, ca la noi sa faci progrese. Coreea de Sud mi s-a parut cea mai dezvoltata tara in care am ajuns pana in acest moment. Stau sa pun in balanta oare Japonia sau Coreea de Sud. Logica spune clar ca e Japonia, dar ceea ce am vazut pana in acest moment pune Japonia pe un loc secund. Cel mai probabil coreeni sunt mai atenti la imaginea care vor sa o afiseze sau zonele pe care le-am vizitat au fost mai centrale decat ceea ce vazusem in Japonia. 
   Civilizatie, bun simt...
Cum se asteapta autobuzul in Seul :))

   Cum eram pentru prima data in Seul, am dorit sa experimentez ceva specific acestei tari. Am plecat mai multi colegi la masa si aici am trait o experienta frumoasa. Masa se pregatea in fata ta, sau mai bine spus iti pregateai singur masa. Turisti fiind, am primit o prima lectie din partea chelnerului la cum sa ne preparam singuri mancarea si apoi ne-a lasat sa ne descurcam. Nu era pentru prima data cand vazusem plita electrica incorporata in masa de restaurant, dar acum aveam un mini gratar incorporat in fata noastra. Carnea ti se servea cruda si taiata marut pentru gratarul de pe masa. Ce-a iesit din mainile noastre a fost o mancare excelenta alaturi de sosurile care le-am primit.



Am cautat sa descopar putina istorie a acestor locuri si am ajuns la Palatul  Gyeongbokgung. Am primit ca si bonus o vreme superba. Soarele a a facut sa ma pot bucura din plin de acea zi. O vizita la palat si prin curtea acestuia m-a facut sa ma simt foarte norocoasa ca am ocazia sa ma plimb prin acele locuri.

















   Am ramas placut impresionata de stradutele vechi ale orasului, care gazduiau magazine si restaurante unul langa altul. Stradutele inguste erau pline de culoare si farmec. Am gasit un oras fermecator.


sâmbătă, 16 martie 2013

Narita, Japonia

    Am avut sansa sa ajung in Japonia si am ramas fascinanta de ceea ce am intalnit. Timpul petrecut a fost scurt, dar suficient cat sa ma convinga sa aleg in viitor o vacanta in aceasta tara. Imi doresc sa am timp sa hoinaresc pe strazi, sa ma plimb in cateva orase, sa vad Festivalul florilor de ciresi, sa asist la o slujba religioasa, alaturi de multe alte experiente specifice lumii japoneze. 
   


    In aceasta scurta vizita, am avut sansa sa fac cunostiinta cu cultura japoneza si sa constat cat de mult mi-a placut ceea ce am vazut. Cum sa nu ramai fascinat cand in fata ta se arata asemenea minunatii?






     Intreaga zi am petrecut-o in Narita. Orasul Narita gazduieste principalul aeroport al Tokio-ului si un fascinant templu, unde mi-am petrecut ziua alaturi de colegi.

Intrarea in templu
   Aici am intalnit pentru prima data o pagoda. Ma simt tare norocoasa, sa am sansa sa exprimentez si sa intalnesc in calatoriile mele, ceea ce invatasem si citisem din carti. Contactul cu diverse culturi te imbogateste cu adevarat.



Interiorul curtii pana la templu

Templul din Narita
 
Pagoda
    Parcul din zona templului este superb. A fost pentru mine o mare bucurie sa intalnesc in acest parc faimosii ciresi in floare. Chiar daca pentru 2013, majoritatea ciresilor vor fi infloriti incepand cu sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie, ma bucur enorm de mult, ca am reusit sa vad cativa copaci in floare. Ziua pe care am petrecut-o in Japonia a fost prima zi de primavara pentru mine in acest an si pe langa sentimentul de primavara, Narita mi-a oferit surpriza florilor de cires. 
    Aceasta tara mi-a oferit pe langa ineditul ei si frumosul sentiment de primavara. Abia astept sa traiesc momentul, in care incep sa inverzeasca copacii si intreaga natura va fi cuprinsa de verdele curd.





Faimosii ciresi japonezi




    In plimbarea noastra prin zona de templu am intalnit diverse constructii specifice culturii japoneze, care mi s-au parut de-a dreptul uimitoare. In ceea ce ma priveste, aceasta prima vizita in Japonia m-a convins sa revin.









   Am fost de-a dreptul fascinata si de oamenii intalniti. Am intalnit in drumul nostru copiii venind de la scoala. Erau atat de simpatici si de draguti, incat nu am rezistat sa nu le fac poze. Cei mici erau fermecatori sau cel putin asa i-am perceput si asa au fost ei pentru mine. Ca sa va faceti o imagine cu ce am experimentat las pozele de mai jos sa vorbeasca.














marți, 26 februarie 2013

Adelaide, Australia (2)

    Timpul petrecut in Adelaide a fost minunat. As lasa oricand hotelul impersonal in favoarea autenticului locului, iar acest motiv mi-a creat o stare frumoasa. E atat de minunat sa experimentezi atmosfera locala, prin intermediul celor care locuiesc pe acele meleaguri.
   Casele aici sunt pe un singur nivel si unele dintre ele sunt de-a dreptul fascinante. Pana la aceasta vizita nu am stiut sa fac diferenta intre o casa obisnuita australiana si una in stilul victorian.

Stil victorian

 

    Ce surpriza frumoasa am avut cand pe foc se pregatea gem de prune din gradina. Ce credeti ca manac la fiecare mic dejun de cand am venit din Australia? Evident gem de prune.
     Am avut bucuria sa vad tot aici o colectie de papusi. Toate erau frumoase, dar una dintre ele mi-a placut enorm de mult. Ca sa vedeti, ca ceea ce am vazut incanta privirea va arat cateva papusi din colectie:




Aceasta papusa mi-a furat inima
    Stiti ce au australienii in gradina pe langa pruni si piersici? Acestia au clementine, portocale, masline etc. Vecinul avea lamai. Hibsicusul crestea si el linsitit in fata casei.

Hibiscus
   Orasul l-am vazut la o plimbare seara cu colegii si a doua zi la o tura cu bicicleta. Am inchiriat o bicicleta, sau as putea spune ca am imprumutat-o, doar oferind actul de identitate la schimb pana la returul acesteia. 

Prin oras 


Raul Torrens

Purcelusul Oliver

    Mi s- a parut tare haios, nu ca am vazut purcelusi prin oras, ci ca ei aveau nume. Cel de mai sus e Oliver. Langa Oliver se mai gasesc inca doi tovarasi, care au si ei la randul lor nume. Ha, ha
    Multumesc pentru aceasta frumoasa zi si cine stie cand ne vom revedea. 

luni, 25 februarie 2013

Adelaide, Australia (1)

    Am avut norocul ca in luna februarie sa ajung in Adelaide. Astfel, am avut sansa sa ma intalnesc cu prietenii rasfirati prin lume. Daca acum catvea luni stateam de vorba la o terasa din Piata Mica din Sibiu, acum am avut norocul sa schimbam terasa cu una pe malul marii, scuze a oceanului si savurand un cappucino. As putea spune, ca pe mine m-a atras atat de tare peisajul, incat numai la masa nu am stat. M-a luat valul, incat la jumatatea cappucino-ului m-am repezit catre Jetty. Atunci am aflat ce este acela un jetty. Australienii numesc jetty, un pod care pleaca dinspre uscat in largul oceanului:



Henley Jetty








   Nu eram pregatita de plaja, dar tentatia a fost atat de mare, incat trebuia sa incerc apa, chiar si numai cu picioarele. Am intalnit un nisip fin si alb, care pana in acest moment este unul dintre cele mai albe nisipuri pe care le-am atins. Ce poti sa-ti doresti mai mult decat sa ai in fata un peisaj frumos, o companie placuta si familiara, o vreme de vara superba (Australia fiind in anotimpul de vara in luna februarie).



 


   Imi vine sa pun toate pozele cu plaja din Adelaide, dar ma opresc aici. Oricum daca ma uit inca o data la pozele din album imi vine sa le schimb. Mi se vor parea altele mai frumoase, dar cred ca am reusit sa transmit in imagini ce peisaj frumos am gasit in acest loc.


marți, 19 februarie 2013

Birmingham

  In ianuarie, destinul mi-a rezervat doua vizite in Birmingham. Prima vizita, a fost prima destinatie de Europa dupa cateva luni, in care continentul european a ramas doar in suflet. Stilul caselor din Birmingham, chiar daca este diferit de cel din tara, mi-a amintit de casa. Vegetatia de langa drum, chiar si in anotimpul rece, mi-a dat un sentiment de familiaritate.
  Anotimpul de iarna l-am gasit frumos, caci temperatura a fost placuta pentru o plimbare prin oras.

 
   Fiind in primele zile ale lunii, orasul inca purta haine de sarbatoare si anunta noul an care a incept.

 
Vechi si modern
 In partea centrala a orasului noul, modernul sta alaturi de vechi, de istorie. Catedrala din centru Birmingham-ului impresioneaza prin frumusete si maretie.

Catedrala

 










 
Pe strazile orasului

  Bullring este zona de centru cu magazine, mall-uri si este strajuit de statuia care o vedeti in imaginea urmatoare:


 
   Shakespeare, ne vedem la vara! Iarna te duci la culcare devreme si nu ajung sa te vad.